Dor de dans. Dor de Daniel

 
E 31 decembrie. Mi-e dor sa dansez . Mi-e dor de Daniel . Sunt primele minute ale ultimei zile din 2010 , diseara lumea va petrece , va dansa . Eu nu stiu ce fac , probabil ma voi gandi tot la el . Am urmarit un film despre dans si lacrimile mi-au curs. A fost dor de Daniel , nu am cum sa il uit pentru ca prin el am inceput sa invat muzica , sa cunosc ritmul. Pe numaratoarea lui am deprins primii pasi de cha cha cha. In minte voi avea mereu cuvintele lui legate de pozitia mea : "Stai drept Adi" , "Pozitia Adi" . Dar nu se supara niciodata si stia mereu sa te ambitioneze sa te faca sa vrei sa faci cum trebuie. Se obisnuieste ca la sfarsit de an sa faci o promisiune pentru anul ce vine. Eu stiu care va fi a mea. Anul asta voi munci sa ajung pe ring . Cu el am inceput munca pentru competitii stiu ca pentru el voi munci de doua ori mai mult. Poate ca nu voi reusi din prima , posibil sa ma las doborat de emotii la primul concurs insa cu siguranta nu ma voi da batut .
Mi-e dor de Daniel .

LA MULTI ANI DANIEL !!!

Ne vedem in sala de dans ... jive sa fie ...