Bad Karma - I'm a LOSER NOT ( not-ul e later edit , mi-a trecut )

Sunt foarte nesigur , chiar si acum cand am deschis blogul sa scriu inca nu stiu daca e bine sa scriu . Oare va iesi o scriere in care ma voi plange sau va iesi altceva. Daca ma plang si ma indoiesc de mine oare sunt slab ?
Sunt o multime de intrebari in mintea mea ....prea multe fara nici un raspuns. Poate ca de aia si doare pentru ca nu am raspuns sau pentru ca refuz raspunsurile pe care le gasesc. My self-esteem is low very low si nu asta ar fi problema , adevarata problema este ca nu stiu cum sa il ridic , cum sa redevin eu la fel de puternic. Am impresia ca nu fac indeajuns de mult sa ma ridic din mocirla in care sunt .  Pot asemana vremea din ultimele saptamani cu sufletul meu , sporadice raze de soare , in rest un cer gri si mult frig. Si parca nu se termina , vreau sa se termine imi doresc sa pun capat dar nu gasesc solutia . Asa cum nu pot influenta vremea de maine la fel simt ca nu pot influenta nimic din ceea ce se intampla cu mine. Sunt in deriva ...? Nici macar de asta nu sunt sigur..

Ma simt las , ma ascund , ma doare tot. Sunt singur .Poate propozitia asta da toate raspunsurile ...sunt singur si nu am un obiectiv ...nu stiu ce vreau .  Sunt destructiv ( sau distructiv ? ) imi spunea cineva acum ceva vreme. E posibil sa fie adevarat , pentru ca nu stiu sa lupt pentru mine , nu am chef sa lupt pentru mine , intotdeauna am cautat sa lupt pentru cineva , pentru ceva . Acum lipseste motivatia , nu reusesc sa o gasesc.
Imi vine sa sterg tot ce am scris pana acum pentru ca probabil nu intelege nimeni insa nici macar asta nu imi pasa. Se vor gasi multi care sa zica "viata e greu" insa toate vorbele le stiu , poate si multe din sfaturi si idei de iesit din "criza" dar nu ...voi fi incapatanat si nu le voi asculta pentru ca nu ma mai ajuta vorbele...

Trebuie sa imi gasesc motivatia , i've lost my MOJO ... dar nu il declar nul ci probabil va trebui sa devin mai introspect si sa il regasesc , e acolo undeva pierdut , infrigurat si ma asteapta .
E dureros de amuzant...stiu ca ma asteapta insa nu stiu cum sa ma misc sa il caut , ma simt amortit , obosit si nu pot sa ma misc . "Nu pot nu exista , nu vreau exista" asa mi-ar spune mama , am crezut-o atatia ani si m-a calauzit cred eu cu succes asta....insa acum ma intreb si daca totusi exista si nu pot.
Am nevoie de ceva , cineva ..o intamplare , o palma , o schimbare pentru ca i'm so low . Aseara mi-a venit in cap asta in timp ce pierdeam ceva sau pe cineva nici eu nu stiu asta si m-am gandit ca sunt atat de nefolositor , de inutil. Am ajuns sa ma intreb de ce am ramas eu si Daniel nu mai e ... Daniel stia sa faca oamenii sa zambeasca mereu sa ii incurajeze . Eu nu stiu sa fac nimic . Eu sunt singur , sunt o iluzie , nimic folositor pentru altii .

Nici macar nu stiu ce sa scriu in incheiere sau cand sa inchei postarea asta... Ce se va alege de mine acum?

Sunt naufragiat ...kkt un milion de metafore folosesc ca sa ma ascund si sa fac kktul sa miroasa mai frumos.



P.S. Doare cel mai tare ca sunt singur ...i have no friends si nici macar nu e vina lor , eu ii gonesc pe toti .

PPS. Later edit ... PS-ul ala nu e valabil  ... am prieteni si imi pare rau ca ii gonesc cu atitudinea mea ... VA IUBESC CA MA IUBITI

Si melodia  de revenire este :